Anul acesta, cu ocazia Zilei Tineretului, Consiliul Tineretului din România, alături de alte instituții, au realizat un studiu prin care s-a descoperit care este orașul din România cu cei mai triști locuitori. Lucrarea a fost realizată pe un eșantion de peste 5.000 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din cele şase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timişoara, Bacău, Constanţa, Baia Mare şi Iaşi.
Rezultatele lucrării „Tineri după pandemie: Orașe Fericite” au arătat că cei mai nefericiți sunt constănțenii, iar la polul opus se află oamenii din Iași. Sondajul a măsurat 3 aspecte importante din viața tinerilor pentru a putea face acest studiu: cât de fericiți sunt care este gradul de siguranță pe care îl resimt în orașul în care locuiesc și ce lucruri se pot îmbunătăți.
CITEȘTE ȘI: ALEX VELEA ȘI MATTEO NE INVITĂ LA O PROMENADĂ ÎN ”ORAȘUL TRIST”
De asemenea, sondajul a vrut să identifice schimbările înregistrate de către tineri în timpul pandemiei. Cât și a felului în care orașele au contribuit la starea lor de spirit. Astfel că, pe o scară de la 1-10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6,69.
În medie, tinerii au punctat nivelul de fericire din orașele lor cu 5.99/10, iar gradul de siguranță resimțit a întrecut valoarea medie (6.63/10). Dacă vorbim despre proactivitate, orașele au primit o notă de 6.25/10.
Clujul a fost perceput drept cel mai unit și curat oraș. Iași este de asemenea perceput drept cel mai accesibil. 6 Din 10 tineri consideră că orașele lor s-au adaptat rapid contextului pandemic. 2 Din 6 tineri și-ar dori să se implice în viitor în activități de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea orașului lor.
Un alt subiect foarte important este posibilitatea achiziționării propriei locuințe. În acest caz, Consiliul Tineretului din România a realizat analiza „Tineri acasă”. Este o anchetă ce are în vedere modul în care tinerii locuiesc sau pot obține o locuință potrivită pentru ei.
S-a dovedit că majoritatea celor cu vârste cuprinse între 18-34 de ani locuiesc cu părinții. 8,4 Dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15-29 de ani trăiesc în gospodării care utilizează peste 40% din salarii pentru cheltuielile de întreținere. 64,7% Dintre tinerii cu aceleași vârste trăiesc în gospodării supraaglomerate.
„În timp ce 96% din populaţia Românei trăieşte în locuinţe proprietate personală, tinerii se confruntă cu un deficit de locuinţe disponibile la preţuri accesibile. Din păcate, posibilitatea tinerilor de a deţine propria casă este întârziată de lipsa diversităţii opţiunilor.
Locuinţa reprezintă unul dintre factorii determinanţi pentru deciziile majore ale tinerilor. Printre care menţionez: mutarea din casa părintească, întemeierea unei familii, alegerea momentului pentru a avea copii sau alegerea oraşului în care să locuiască. Stabilitatea şi siguranţa reprezintă nu doar dorinţe ale tinerilor. Ci nevoi de baza ce trebuie adresate cu prioritate”, a declarat președintele Consiliului Tineretului din România.